București, capitala și cel mai mare oraș din România
Bucureștiul este capitala României și, în același timp, cel mai mare oraș, centru industrial și comercial din țară. Populația de peste două milioane de locuitori face din București cea de-a șasea cea mai mare capitală a Uniunii Europene.
Prima mențiune a localității datează din 1459. În 1862, Bucureștiul a devenit capitala oficială a României. De atunci a suferit multe schimbări și a fost centrul vieții culturale. Între cele două războaie mondiale, arhitectura elegantă și elita cosmopolită a orașului au câștigat Bucureștiului porecla "Parisul Estului" (sau Micul Paris - "Little Paris"). Astăzi, capitala are rangul administrativ al unui județ și este împărțit în șase sectoare.
Bucureștiul se află pe malul râului Dâmbovița, dar cuprinde și câteva lacuri, cum ar fi Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Toate se regăsesc în zona de nord a orașului. În centrul orașului, în Parcul Cismigiu, se găsește un alt lac, în trecut o mlaștină, acum înconjurat de o grădină amenajată după planurile lui Carl FW Meyer. Alături de Parcul Cismigiu, în București se află și alte două zone verzi importante: Parcul Herăstrau (cu Muzeul Satului) și Grădina Botanică (cea mai mare din România, cuprinzând 10.000 de specii de plante).
Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un cioban pe nume Bucur. Conform unei povești mai plauzibile, orașul a fost fondat de Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea. Așezarea a fost menționată pentru prima dată într-un document datat 20 septembrie 1459, ca fiind una dintre reședințele domnitorului Vlad Țepeș. În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul a devenit capitala Țării Românești și a început modernizarea. Străzile au fost pavate cu pietre de râu (1661), iar prima instituție de învățământ superior - Academia Domnească - a fost înființată în 1694. Constantin Brâncoveanu a construit Palatul Mogoșoaia, care găzduiește astăzi un muzeu de artă - Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704, spătarul Mihai Cantacuzino a deschis Spitalul Colțea. Clădirea spitalului a fost avariată de un incendiu și un cutremur și a fost reconstruită în 1888.
Într-o scurtă perioadă de timp, Bucureștiul a crescut economic, iar numărul meșteșugarilor (grupați în bresle ) a crescut. Modernizarea a continuat. Au fost deschise primele fabrici, au fost instalate pompe de apă publice, iar populația a crescut permanent (de la 30.030 în 1798 la 60.587 în 1831, conform recensământului).
Ateneul Român
Treptat, în București au apărut numeroase instituții (Teatrul Național, Grădina Cișmigiu, Cimitirul Șerban Vodă, Societatea Academică, Societatea Filarmonică, Universitatea București, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Universul Jurnal, Grădina Botanică, Ateneul Român, Banca Națională și numeroase cinematografe, cafenele și restaurante), precum și inovații tehnologice (iluminarea cu kerosen, primul tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).
Bucureștiul a fost reședința județului Ilfov până la înființarea regimului comunist. În epoca interbelică, Bucureștiul a fost numit "Le Petit Paris" datorită asemănării sale cu capitala franceză, dar sub comunism și-a pierdut din famerc. În prezent, dezvoltarea imobiliară provoacă îngrijorare cu privire la stabilitatea clădirilor vechi, în special a celor din centrul istoric.
